Criza II
In ,, ajun de primăvară '',
Vine criza peste țară.
Nimic nu-i mai stă in cale ,
Si-o să iasă haos mare.
Nu se stie ce-o să fie ,
Dar o luăm in bășcălie.
Preturi mari la alimente ,
Femeile tare cochete ,
Si țara e tare frumoasă,
Dar se pare ca-i râioasă.
Nu ne place la lopată ,
Toti vor să o facă lată ,
Peste tot numai ,, vedete''
Nu incap nici pe perete.
Romanul de felul lui ,
E un prost al nimănui.
Nu se poate sprijini,
Nici pe mamă sau copiii.
Ce sa mai zicem de stat,
Ca-i de mult abandonat.
In spital cand se mai duc ,
Iara dau de balamuc.
Nu ii mai tratează bine ,
Ca s-au dus prin tări străine.
Doctorii cei mai deștepți ,
Ei fiind cei mai corecți.
N-ar fi suportat o țară ,
Care-i lasa-n pielea goală.
Razboiul se adâncește ,
Omul mai rau se-nrăiește ,
Nimeni parcă nu gândește.
Nu le pasă de nimic ,
Doar de ei și ăla mic,
Copiii strigă flămânzi ,
Pe ai noștri codrii blânzi.
Cei aleși să facă bine ,
S-au dus toți prin țări străine ,
Cei rămași fac numai șou ,
Unii intra la ,, bulău '' ,
Sunt aleși si realeși ,
Si de asta se cred breji ,
Fac doar circ si mult mișto,
La TV și prin studio.
Nu se va schimba nimic,
O sa fie numai circ ,
Ei se duc ușor ușor ,
Cand le-o trece vremea lor.
Toți parcă s-au răzbunat ,
Iar poporul s-a ratat.
Hai sa ne luăm toți de mână ,
Sa ne ducem iar pe Lună ,
Cu o navă să pornim și să nu ne mai oprim ,
Ca să facem iar o glumă ,
C-am ajuns din nou pe Lună.
Să chemam și ambulanța ,
Ca in ea ne e speranța ,
Sa ne duca la păscut ,
Intr-un cadru natural ,
Unde paște si un cal.
Sunt și săli dar cu zăbrele ,
Sa intrăm cu toți in ele,
Pe aici pe la români ,
Ca-i spitalul de nebuni.
Comentarii
Trimiteți un comentariu