POEZII / RIME BY COROCSENIE ADRIAN ( ///COR/// ).

 Cica suntem un popor , Tare prost si prea domol. Acceptam orice chiar si molime. Toti ne resemnam , la straini lucram. Stim doar sa mancam si sa criticam. Am pleca cu totii dar ne mai tin mortii. Avem ca repere , capetele chele. Ne plangem cu totii ca ne fura hotii. S-a ajuns asa din cauza ta ! Ai ales gresit si nu ai gandit. Roborul ne creste , cursul se mareste. Acum tara ta , e a altuia. Ne depopulam , in lume plecam. Suntem dezbinati , uitam si de frati. Chiar si deghizati suntem neschimbati ! Romania mea nu e si a ta. Unul din Ardeal , sare pe oltean. Stai in banca ta ! N-ai ce cauta aicea la noi ca voi sunteti boi. Ura intre noi , chiar ne-a facut boi ! Din aia in jug si de dus la plug. Astia suntem noi ! Suntem niste BOI !  

Noul an ce a venit , Cutremur ne-a pregatit , Ne tine tot in razboi , Pana om muri si noi , Nu se lasa alungat , Si de lume-abandonat , Am mai vrea sa-l intetim , Dar nu vrem ca sa murim , De vreo bomba nucleara , Ca o dam din nou in bara , Facem tot ce ne e rau , Numai ca sa fie rau , In loc sa ne facem bine , Ne-am dus toti prin tari straine , Sa ne plangem la straini , Ca suntem popor de caini , Nici pisicile nu stau , Sa mai faca din nou '' miau '', In tara asta plina de oi , Toti ne spun ca suntem boi , Noi nu-i credem pe cuvant , Ei ne duc la balamuc , Nu noi suntem vinovati , Dar de fel suntem ratati , Ne-am manca toti pe la spate , Numai ca n-avem nici carte , Ne place sa facem multe , Dar nu pica pom din fructe , Ca sa pice fructa-n gura , Trebuie pus un pom din pruna , Dar e greu nevoie mare , Sa plantezi copaci in soare , Mai bine stai sub un pom , Unde mai gasesti un om , Si iti bei mai bine pruna , Ca din ea se face gluma , E pruna din aia stoarsa , La caza...

Pe la Bucuresti, Intr-un Mall frumos, Cîțu Vodă trece cu tovarasi zece. Toti sunt mesteri mari, Calfe si zidari, Cu Manole zece care-i si intrece. Manole zicea , cu o vorba grea, Lucru de-l porniti, Sa imi ridicati, Banca mai inalta cum n-a fost altă. Va voi da si voua, Struguri de un soi, Sa gustati si voi Vinul din butoi. Orban zambarea Si ii cam placea, Ideea in sine dar n-avea cu cine. Pleaca de indata pe la minister Ce face acolo e doar un mister, Iar a doua zi ne treziram iară, Ca ne indatoraram chiar din primavara, Cu multe zerouri in calculator, Banii sunt de fel facuti de decor, Nici nu mai conteaza cati bani am luat, Important e doar cat s-a mai furat, Dar deodata vine Manole in sala, Si se pun la masa pentru o ' taclala '. Am mai vrea sa stim ce mai pun la cale, Dar usa-i inchisa pentru ' pușlamale ' , Sa ajunga cursul si la 10 lei, Romanul tot asa se uita la ei Cu masa mai goala si cu frig in casa, Ca in Romania prostia primeaza !    

  A-nceput de ieri sa cada Cate un batran pe strada. Cei alesi s-au razbunat Pe-un popor infometat. Nu-i mancare dar e bine, Nici pe cos nu iese fum Vantu-i linistit acum La parnaie o duce bine altfel cum ? Sunt copii cu multe bâte De la scoala vin tipand Se imping, se bat râzând Prin zapada cad palangă Vrand – nevrand. Cei mai mari detin macete, Stau pe-ncaierare pusi Cei mai mici stau la gramada dupa usi. Colo-n colt acum rasare Un parinte al nu stiu cui Diriginta lui apare si el nu-i. El e cool precum se crede A picat din nou la bac, De aceea-i suparat Se incrunta si injura ca-i drogat. Cade-n branci si se ridica E fumat doar putinel Trage dintr-un joint in baie Toti colegii fac lafel. Dar deodata toti se uita  Cu ochii lor vinetii, Stau pe loc si se intreaba daca-s vii. Uite ma si gardianul. Aloleu asta ne-a fost. Sar cu totii sa se-ascunda de burtosul sef de post. Unii fug pe scari la vale Altii-n gluma stau zambind S-au jurat ca n-au fumat Si nici nu au baut spirt. Scap ...

  Suntem în pandemie de un an, În valul unu , doi si trei, Se pregătește înc-un an, De carantină de doi lei ! Am vrea ca să scăpăm ușor, De virus și de carantină, Dar sunt p-aici incă câțiva, ' Care le place să o țină ' ! Nimeni nu zice mai nimic, Toți stau și li se-nchină, Doar ici pe colo un tâmpit, Ieșit din Iadul de la mină. Nu le mai pasă de nimic, Banul să curgă si să vină, Că doar poporul e tâmpit Si tot el e mereu de vină ! Mai așteptăm ca să ne vină, Un Pfizer și o carantină,  Cu masca de la nas suspină O bătranică in grădină ! Tinerii nu mai au voie , Nici in mașină nici la masă, Sunt obligați să stea in casă, Pana le-or zice EI sa iasă !  

Din vremuri vechi ne străduim, Să facem lumea cât mai bună, Pentru ai nostri dragi copiii, Dar cu o Patrie comună ! De mii de ani stăm divizați, Și nu ne pasă de nimic, Inapoiați am fost si suntem, Pe plaiul nostru ăsta mic. Dar lumea e atât de mare, Și nu mai poate ca sa stea, Cu granițele la hotare, Și cu armată pe șosea. Globalizarea care vine, Nu este răul absolut, El trebuie ca să combată Capitalismul cel corupt. Dar sunt mai mulți cei care vor, Să faca legea-n țara lor, Să fie lacomi si haini, Ca să-i conducă pe străini. Așa se lasă cu război, Cu foametea purtată-n noi, O lume plină de sărmani, Dar patrioti printre dușmani. Acest coșmar de mii de ani, O sa mai treacă niște ani, Până când lumea o sa vrea, Sa faca pace-n țara sa. Dar pacea nu prea se cam vrea, Ne războim cu toată lumea, Un nou sistem de s-ar crea, Si lumea de l-ar accepta. E planuit de mai demult, Dar inca stă in mapă bine, E un sistem mai absolut, Ce va veni cand se cuvine.

  O luptă crâncenă se dă Și se așteaptă o schimbare, Să vină Marea Resetare, Ca să scăpăm de întristare. Numai așa putem scapa, De teama ce se se afla-n noi, De iminentul ,, mic război '', Ce va veni și pe la noi. Guvernul nu se dă bătut,  El vrea ca să ne facă bine, In lupta lui cu un trecut, Ce iarasi pare ca revine. Statul de tip neo-Marxist, E diferit dar pe aproape, E un curent socialist, De care lumea n-o sa scape ! Mai trebuie doar un tămbălău Ca sa se poată și impune, Nimic nu le mai stă in cale, Și va veni ca o minune. Toti vor avea motiv sa iasa, Usor , tiptil pe langa casa, Ca doar asa se poate tine, Poporul in slugarnicime. Nimeni nu sta sa comenteze, Le place ca sa protesteze, Nici ei nu stiu de ce se duc, In piața mare la păscut. Ca oile se strang buluc, Nici ei nu stiu unde se duc, Dar vor sa-si ceara dreptul lor, Si navalesc cu totii stol, Iar cand apare-un senator, Nici nu cârtește-n fața lor. Dar statul nostru e destept,  Se-ascunde intr-un parlament, Ei...